Beltane
1 mai, vineri
Originea și semnificația
Cuvântul „Beltane” provine din irlandeza veche, însemnând „focul lui Bel” sau „focul luminos”, referindu-se la zeul celtic Bel (sau Belenus), o divinitate solară a luminii și vindecării. Sărbătoarea era considerată un moment sacru în care granițele dintre lumea fizică și cea spirituală deveneau mai subțiri, permițând interacțiunea cu spiritele naturii și cu forțele invizibile.
Ritualuri și tradiții
Beltane era celebrat printr-o serie de ritualuri menite să aducă fertilitate pământului, animalelor și oamenilor. Printre cele mai importante tradiții se numără:
- Aprinderea focurilor sacre: Oamenii aprindeau două focuri mari între care treceau animalele pentru a fi purificate și protejate. Focul simboliza soarele și era considerat un mijloc de reînnoire și protecție.
- Dansul în jurul pomului de mai (Maypole): Un stâlp decorat cu panglici colorate era amplasat în centrul comunității, iar oamenii dansau în jurul lui, ținând panglicile, într-un ritual simbolic al fertilității și al echilibrului între energiile masculine și feminine.
- Ceremoniile de căsătorie temporară: Cuplurile puteau participa la o uniune simbolică numită „handfasting”, care dura un an și o zi, după care puteau decide dacă rămân împreună.
- Decorarea cu flori și verdeață: Casele și animalele erau împodobite cu flori de primăvară, în special cu păducel, considerat sacru și protector.
Beltane în prezent
Astăzi, Beltane este sărbătorit de comunitățile neopăgâne, wiccane și druide, dar și de persoane interesate de spiritualitatea naturii. Festivaluri moderne, cum ar fi Beltane Fire Festival din Edinburgh, reînvie tradițiile vechi prin spectacole de foc, muzică, dans și ritualuri simbolice. Sărbătoarea este văzută ca un moment de celebrare a vieții, a pasiunii și a conexiunii cu natura.
Beltane rămâne o expresie vie a legăturii dintre om și ciclurile naturii, aducând în prim-plan bucuria, fertilitatea și energia creatoare a primăverii.