Marea zi de rugăciune
16 mai, vineri
Originea și semnificația
În secolul al XVII-lea, în Danemarca existau numeroase zile de rugăciune și post, fiecare cu semnificații diferite, ceea ce crea confuzie și dificultăți în organizarea vieții sociale și economice. Prin decret regal, toate aceste zile au fost comasate într-o singură zi, cunoscută sub numele de Store Bededag (Marea zi de rugăciune). Aceasta a fost concepută ca o zi de odihnă, în care activitățile comerciale și munca erau suspendate, iar cetățenii erau încurajați să participe la slujbe religioase și să se dedice rugăciunii.
Tradiții și obiceiuri
De-a lungul timpului, Marea zi de rugăciune a fost însoțită de mai multe tradiții populare, dintre care unele s-au păstrat până în prezent:
- În seara dinaintea sărbătorii, este obiceiul ca danezii să mănânce chifle calde numite „varme hveder”, deoarece brutăriile erau închise în ziua următoare.
- Participarea la slujbele religioase este o componentă centrală a zilei, reflectând caracterul solemn al sărbătorii.
- Mulți oameni profită de ziua liberă pentru a petrece timp cu familia sau pentru plimbări în natură, într-un spirit de liniște și reflecție.
Importanța contemporană
Deși caracterul religios al sărbătorii a pierdut din intensitate în societatea modernă, Marea zi de rugăciune rămâne o zi liberă oficială în Danemarca și este privită cu respect ca parte a patrimoniului cultural național. În ultimii ani, au existat discuții politice privind eliminarea acestei sărbători pentru a crește productivitatea economică, ceea ce a generat controverse și reacții din partea populației și a bisericii.
Astfel, Marea zi de rugăciune continuă să fie un simbol al tradiției religioase daneze și un moment de pauză și reflecție în calendarul național.